M-am intors?!

July 27, 2017 § 6 Comments

Ei, inca nu m-am intors in plina forta. Zilele se rostogolesc repede, pline de intelesuri, asteptari, mirari. Ma uit cum copila mea se schimba de la o zi la alta… ce zic eu? uneori mi se pare ca se schimba de la o ora la alta.Ma uit si inauntrul meu si vad cum parca ma adancesc. Ma simt alta – mai inteleapta, mai rabdatoare, mult mai puternica. Pe exterior, ma simt bine si lumea spune ca arat mai bine ca niciodata. Adevarul e ca tocmai in zilele mele proaste imi *impun* sa ma ajut mai abitir: haine frumoase, in care sa ma simt bine, putin machiaj, o mancare ce ma hraneste si nu doar ma umple, ganduri bune. Si energia vine la loc. Nu am de ce sa ma plang: am un copil sanatos, un sot care ne iubeste pe amandoua si crestem incredibil de frumos toti trei. De cele mai multe ori e liniste si pace, laptele curge… curge mult si bine. La fel si gandurile mele.

Ce am invatat lunile astea:

  1. La fel ca orice alt lucru in viata, a fi parinte este o chestiune profund unica si personala. Asa ca am eliminat rand pe rand tot ceea ce auzisem, internalizem, luasem de buna din experientele altor parinti. Majoritatea erau chestii toxice, oricum.
  2. A fi organizat este o arta care te va duce departe. Ca o fi personalitatea mea, sau educatia, sau jobul – nu stiu – cert e ca am fost mereu o fire organizata (‘militaroasa’, ar spune unii). Dar habar nu am avut cat de mult ma va ajuta aceasta trasatura sa razbat in noul meu rol de mama. Imi organizez lucrurile din timp, mi le scriu pe foaie, mi le ordonez in cap si trec la treaba (de cele mai multe ori, ca sunt si zile in care ma simt ca o sina peste care a trecut de nenumarate ori trenul).
  3. Multi-taskingul ajuta. Alaptez, mananc eu insami, dau un mesaj si cu piciorul trag inspre mine paturica lui bebe. Da, imi folosesc la maximum mainile, picioarele si creierul in acelasi timp. 🙂
  4. Totul trece. Minutele alea cand esti afara cu copilul. Copilul obosit si poate flamand, cu siguranta iritat. Esti departe de casa, doar tu, caruciorul si copilul si-n timp ce din bratele tale pline se aud urlete, tie iti vine sa le lasi pe toate balta si sa pleci unde oi vedea cu ochii. Trece.
  5. Ai incredere in copil! Copilul nu e dusmanul, nici un terorist care urmareste sa te extermine. Copilul trece printr-un proces extrem de complex de invatare, si asta vine cu multe provocari. E important sa fii in acelasi ritm cu copilul, sa il asculti pe el si sa te asculti pe tine si sa te relaxezi pe cat posibil.
  6. Nu sunt doar mama. Da, imi place la nebunie noul meu rol si sunt foarte recunoscatoare. Cu toate astea, astept sa ma intorc la serviciu si mi-am propus niste obiective profesionale. Citesc in continuare (poate mai mult decat inainte). Imi plac hainele (si imi descopar un nou stil, noi resurse de creativitate). Sunt femeie. De fapt, sunt un om care are nevoi si dorinte ce nu au legatura cu bebelusul. Datoria mea este sa ma ascult si sa imi implinesc pe cat posibil aceste nevoi si aspiratii.

Dupa aceste cateva luni, ma simt mai matura, mai lucida, mai ancorata in realitate (dar si in magia posibilitatilor). Ma simt mai plina de viata, mai ambitioasa si tandra decat am fost vreodata. A fi mama m-a facut sa imi imping motoarele la turatie maxima…

 

O vara altfel

June 25, 2017 § 2 Comments

In multe feluri, vara asta e altfel. Diminetile incep cu niste picioruse care se zbat frenetic pe cearceaf langa mine si continua cu lapte, mult lapte. Mereu am avut impresia ca fericirea depinde de acceptarea situatiei in care te afli. Dar ce te faci cand tu vrei mai multe realitati deodata?

Pe de o parte, iti place sa mangai piele fina de bebelus si sa iti afunzi nasul in ceafa lui. Pe de alta parte,vrei prin magazine, sa mangai tesaturi fine. Iar magazinele sa fie, de preferinta, in locatii neobisnuite: San Sebastian, Barcelona, Kefalonia, Viscri. Dupa-amiezele sunt pline de scutece, ceea ce e OK, doar ca tu ai vrea si niste intalniri pe acolo. Intalniri din acelea cu agenda, to do’s, conflicte si intrebari. Imi doresc sa fiu cu copilul meu, dar in acelasi timp imi doresc sa plec. Nu ma deranjeaza cand vad ca am patat si rochia asta de lapte, dar pe de alta parte imi mangai mai des decat inainte pantofii cu tocuri si rochiile pana la genunchi, in culori business.

Cred ca ma descurc bine la treaba asta cu mamicia, dar un pic de positive reinforcement  din partea *altora* nu ar strica. Si nici un pic mai multa apreciere si rasfat. Pentru prima oara in viata mea, simt nevoia sa fiu rasfata si cadorisita fara nici un fel de second thought.

O sa treaca si vara asta, asa cum au trecut si altele. Probabil ca o sa iesim din ea cu primul dintisor (ea) si cu un stoc formidabil de energie si idei (eu). Sper doar ca in cele din urma imi voi gasi locul, ACEL loc. Deocamdata gravitez cu sanii plini de lapte pe o orbita mult prea bine cunoscuta.

Cum arata fericirea

May 20, 2017 § 1 Comment

Sigur ca pe blog bate vantul, dar promit ca voi reveni curand cu forte noi. Pentru ca chiar am forte noi. Cum sa spun eu… de cand sunt mama, ma simt de 15000 de ori mai capabila decat inainte. Mai hotarata, mai rabdatoare, mai puternica.

Simt ca de-abia acum invat sa ma bucur de viata cu adevarat. Da, este adevarat, nimic nu te pregateste pentru a fi parinte. Dar eu nu iau aceasta afirmatie in sens negativ, ci absolut pozitiv -e atat de minunat! Ma uit la fetita mea, acest bebelus incredibil, ii soptesc vorbe dulci si imi dau seama ce binecuvantare este acest copil pentru noi.

Sunt multe de spus, dar o sa ma rezum la atat: stii ca esti fericit atunci cand este sambata seara, in casa ta se aud gangureli de bebe si tu mangai obraji pufosi si manute fine si NU ITI VINE SA MAI PLECI NICAIERI. Pentru ca esti fix acolo unde trebuie.

Despre cum e sa fii mama cu rochie, cercei si tocuri voi scrie curand. Pentru ca odata cu fiica mea, am descoperit noi si minunate laturi ale feminitatii mele.

De cand ai venit tu…

April 18, 2017 § 10 Comments

De cand ai venit tu, ma simt beata de atata iubire. Nu imi vine sa cred ca ai fost in mine, ca esti a noastra.

De cand ai venit tu, am invatat sa ma minunez asa cum nu am facut-o niciodata. Cu tine invat linistea si rabdarea, cu tine invat sa raman in secunda, secunda aceea cat te uiti adanc adanc in ochii mei si-apoi pe la coltul gurii ti se scurge un firicel de lapte.

De cand ai venit tu, simt ca pot sa dau tot si inca ceva. Ca pot mai mult decat credeam.

De cand ai venit tu, il iubesc pe tatal tau si mai mult si nu credeam ca asta e posibil. Dar venirea ta pe lume a intarit si mai mult legatura noastra si suntem triunghiul perfect.

De cand ai venit tu, viata mi se pare ca a capatat sens perfect si nu imi mai e frica. Esti atat de puternica, atat de hotarata, atat de frumoasa!

De cand ai venit tu, lumea asta toata e plina de cantec! Te iubesc infinit de mult!

Niste ganduri despre curatenie

March 27, 2017 § 5 Comments

Nicicand nu m-am mai simtit atat de stapana: pe corpul si mintea mea, pe casa mea. Astazi am fost la control si se pare ca bebelusa e in block-start, totul e pregatit pentru ca lucrurile sa decurga ca unse (pun intended ;). Eu cred ca energia extraordinara din ultimele saptamani (luni?) de sarcina le este data femeilor pentru ca ele sa realizeze cat de incredibil de puternice sunt. Cel putin eu asa ma simt: increzatoare si puternica.

Am chef sa fac din casa mea o mica bijuterie, vreau sa o fac sa straluceasca din toate partile. Da, curatenia, ordinea ma fac sa ma simt bine, organic bine. Imi place sa gatesc, sa fac lucruri bune pentru noi. Sa am o fata de masa curata si o vaza cu flori. Si niciodata nu m-am mai simtit asa limpede la cap. 🙂

Nu astept sa fiu inteleasa de altii. 🙂 Oricum, probabil ca in cateva zile toate astea se vor schimba si ma voi uita la aspirator ca la un obiect strain. :))) Imi e clar ca pregatesc un cuib: aruncam, construim, spalam, lustruim si stergem si e o placere extraordinara in asta. Scapam de tot ce e ne-esential pentru a face loc unei fiinte minunate.

Am urat dintotdeauna sa calc. Mi se pare o pierdere de timp si nici nu ma pricep (probabil exista o legatura cauzala intre astea doua ;)). Imi place sa port haine calcate la dunga, dar procesul in sine mi se pare plictisitor si oarecum greoi. Avea mama o cunostinta care calca de la prosoape la lenjerie intima si sosete. Tot acea femeie schimba prosoapele de la baie zilnic si mai facea inca cateva lucruri care mie mi se pareau incredibile. Insa in casa ei ma simteam minunat – si oarecum stingher.

Mai tarziu, cand m-am mutat la Bucuresti sansa a facut sa ajung intr-o zi in locuinta unei vecine care m-a invitat la ea. Ei, si cum sa refuzi invitatia unei doamne onorabile? Tin minte si acum sufrageria: lumina amiezei care cazea piezis pe masa din lemn masiv, decorata cu un mileu mare, in mijlocul caruia trona o vaza cu garoafe. Simplu si elegant. Praful era sters, mobila era putina dar comoda. Acele fotolii pe care sunt sigura ca le stie toata lumea, dar bine intretinute. Cateva carti intr-o biblioteca, un serviciu de cesti intr-o vitrina si un televizor. Pe jos, un covor in ceva culori caramizii care se vedea ca fusese aspirat si curatat bine. Ei, dupa cateva minute doamna a venit de la bucatarie cu o tavita pe care asezase o ceasca cu cafea aburinda si o felie de placinta cu mere. Scena aceea mi s-a parut Paradisul. Simplitatea absoluta a unei dupa-amieze tihnite, cafeaua cu caimac intr-o ceasca cu margini aurii, o prajitura de casa. Si vorba simpla si blanda a unei doamne trecuta prin viata. Timpul a stat pe loc in acea dupa-amiaza, intr-o sufragerie cu garoafe rosii.

Cred ca cu sau fara hormoni, curatenia din casa mea va fi mereu importanta pentru mine. Casa mea e templul meu. Calcatul rufelor poate fi meditativ (totusi, prosoape nu cred sa ajung sa calc vreodata). Frecatul faiantei la fel. Si da, stiu ca as putea sa imi folosesc acele ore intr-un mod mai productiv. Insa ma intreb: unde gonim in halul asta? Unde o sa ne duca atata ‘productivitate’?

Pe mine curatenia ma calmeaza si ma limpezeste. Pe voi?

Inca aici

March 20, 2017 § 5 Comments

Sunt inca aici, suntem inca doua intr-una. 🙂 Doar ca nu am mai avut chef sa scriu. Probabil voi regreta ca nu am tinut un jurnal al acestor saptamani, dar in mare a fost asa: un baby shower extraordinar, multe iesiri cu prietenii, reorganizat casa si ultimele cumparaturi (chiar cred ca am reusit sa fim conservatori, nu am cumparat deloc multe chestii), o obsesie a mea pentru praf, mizerie si dezordine, cursul de coaching, clienti noi, nopti dormite foarte bine, o energie extraordinara.

Si acum a venit primavara. Vremea este incredibila. Un soare bland, care nu arde si nu oboseste. Oriunde imi intorc ochii, iarba de un verde minunat. Pomii se pregatesc sa explodeze in culoare. E curat, e proaspat, e optimist. Inima mea e bine. Este atat de plina de speranta si liniste! Pur si simplu, am incredere in mine si fetita mea ca vom fi bine, ca va fi asa cum trebuie sa fie. Da, fac exercitii de vizualizare, da, imi doresc ca lucrurile sa stea intr-un anumit fel, dar sunt linistita si deschisa. Stiu ca sunt pe maini bune. Familia si prietenii nostri ne inconjoara cu multa, multa dragoste. Tati e si el protector si linistit.

Nu am decat sa visez, sa imi las mintea si corpul sa isi faca treaba, si sa visez la posibilitati. Stiu despre mine ca sunt extraordinar de puternica, rezistenta si intelegatoare. Despre ea, stiu ca a fost exemplara in aceste 9 luni cat a locuit in burta mea. O sa nasc linistita, cu dragoste, incet.

Si ne vom intoarce toti trei acasa, pe o vreme superba ca asta. Pentru ca suntem binecuvantati.

Smoothie verde minunat

February 22, 2017 § 2 Comments

Vine primavara si asta nu poate sa insemne decat un lucru: urzici, spanac, loboda. Si rochite! 😀

Odata cu primavara vine si pofta mea de smoothies, de salate, de fructe reci (oohhhh, o felie de pepene rosu rece ar merge la fix acum!). Dar pana la urzici, ne descurcam si cu alte verzituri mai putin ortodoxe, gen kale. 🙂

Hai sa vedem ce am mancat eu la micul-dejun de azi:

Smoothie de primavara

~ 2 portii mici sau 1 portie generoasa

  • 100g iaurt grecesc
  • 2 maini zdravene de kale*
  • o jumatate de banana
  • 100g mango
  • 1 lingura de fulgi de ovaz
  • sucul de la o jumatate de limeta
  • apa, doar cat sa subtiem

Se pun toate acestea (in afara de apa) intr-un vas incapator si se blituiesc cu blenderul-stick. Daca nu aveti un blender foarte puternic, insistati sau mai subtiati cu apa pana cand smoothie-ul capata consistenta potrivita.

* Kale poate fi inlocuita cu alte frunze neutre la gust – eu pun spanac sau frunze de morcov sau de ridiche. Niciodata ruccola. :))

smoothie

Gustul este cat se poate de placut, smoothie-ul e dulce-acrisor datorita fructelor si sucului de limeta. Variatiunile sunt aproape infinite, eu am lucrat cu fructele pe care le-am avut la indemana. Fulgii de ovaz asigura satietate, fibre multe, stiti voi…

Si da, eu servesc smoothie-ul din castron, ca pe o supa. 🙂 Poate ca poza nu este foarte imbietoare, dar va asigur ca gustul este minunat.

Ama a publicat o lista de smoothie-uri foarte tentante aici, mergeti si va inspirati.

Voua ce fel de smoothie-uri va plac?