Aproape incipit vita nova

July 25, 2016 § 1 Comment

Incepe o saptamana misto, pe care vreau sa o tin minte for all the right reasons. Azi-noapte am adormit pe la 2 si ceva, parcurgand cu nesat Vol. 2 din tetralogia Elenei Ferrante. Dar cel mai mult m-au tinut treaza gandurile despre nunta.

Azi incepe concediul. Tot azi ma duc la o mini-sesiune de infrumusetare, pe urma sa caut cadou pentru nasi, apoi vin acasa sa mai fac niste curatenie, apoi as vrea sa dorm putin, mai pe seara mergem sa exersam dansul.

Da, sunt a control freak si da, imi place perfectiunea si ca totul sa fie pus la punct si sa functioneze struna. Nu sunt naiva, sunt sigura ca multe o sa mearga de-ndoaselea saptamana asta, asa ca o sa invat sa go with the flow. 🙂

Probabil ca o sa mai trec pe aici cand imi sare tensiunea sau cine stie, poate voi fi zen (riiiiight). 🙂 Dar acum, la masaj cu mine! 🙂

 

Ganduri de vineri (11)

July 22, 2016 § 3 Comments

Asta a fost o vineri cum nu sunt multe, cred ca am atins recordul la telefoane date/primite, emailuri scrise si griji.

De cum m-am trezit am observat ca Internetul cazuse si asa a ramas toata dimineata, ceea ce pentru mine echivaleaza cu un dezastru. Am profitat sa rezolv task-uri in offline si printre altele am reusit sa telefonez la vreo zece osteopati, dar ghinion: unii erau in concediu, altii nu raspundeau, ba unul chiar a murit acum o luna… Cine are nevoie de osteopat si de ce asa urgent? Mama si asta pentru ca a facut o prostie, sper ca nu foarte grava.

Si au urmat alte si alte probleme, deadline-uri si tot asa.

  • Stare de spirit: am facut o criza mica azi, mi-am revenit rapid, sunt pe cai. 🙂 Oricum, cred ca am atins nivelul maxim de productivitate in perioada asta.
  • La job: nu stiu cum am reusit sa le tin pe toate in frau fara sa ma las afectata de nunta de saptamana viitoare. Am deadline-uri multe la serviciu si multa presiune.Noroc ca saptamana viitoare ne-am luat concediu, insa incerc sa pregatesc de pe acum terenul pentru cand revin. Planificarea este mama succesului.
  • Nunta: sunt o mie de detalii de pus la punct, cel putin asa vad lucrurile acum. Am avut surpriza neplacuta saptamana aceasta ca anumiti oameni (fix cei la care nu ma asteptam) sa ma intrebe chestiuni de genul ‘dar nunta pana la urma cand e? vineri sau sambata? si unde e?’ asta in conditiile in care am trimis o invitatie clara pe email si un save the date. Situatia ar fi comica, daca nu ar fi tragica, si daca nu ar trebui sa stau sa il lamuresc pe fiecare in parte. Oricum, am de gand ca in acest week-end sa centralizez toate to-do-urile si sa deleg responsabilitati fiecarui membru al echipei. Fiecare va primi o lista cu task-uri si timing, plus toate numerele de telefon ale persoanelor care trebuie neaparat sa ajunga acolo: preot, fotograf, DJ. Pentru ca nu se stie niciodata cand trebuie sa suni omul, si daca doar mireasa are numarul de telefon respectiv… 🙂
  • Mancare. Ce mancare? 🙂 Nu prea am avut timp sa ma gandesc la asta. Dar ceva tot am incropit. Oricum, mancarea nu este o prioritate acum…
  • Sport. In afara de lectiile de dans, unde transpiram grozav, nimic altceva. De-abia astept sa ma reintorc la squash si alergare.
  • Rochie si sandale – sunt fericita ca sandalele imi sunt din ce in ce mai comode, rochia am probat-o iarasi ieri si sunt tot mai incantata de ea. Ma felicit de fiecare data ca am optat pentru o rochie usoara si comoda, pe gustul meu.
  • Vremea – vai de cei care fac nunta maine, caci prognoza nu e grozava: ploaie! Sa speram ca pentru noi lucrurile vor sta diferit, prognoza e pozitiva pentru sambata viitoare. O sa convoc zeii vremii  la o discutie amicala. 🙂
  • Altfel – sunt fericita, chiar daca uneori am momente cand ma enervez foarte tare. Dar in rest sunt foarte entuziasmata de nunta asta, fericita ca fac ceea ce fac, si stiu ca atunci cand toate astea se vor fi terminat, vom ramane cu amintiri frumoase despre perioada ante-nunta. Si cu multe povesti de spus nepotilor. 🙂

Si doua poze cu the scene of the crime:

coudree 1 coudree2

Ce-mi doresc

July 21, 2016 § 5 Comments

Stiu ca nunta o sa treaca cu bine, nu-mi mai fac probleme. Probabil ca o sa ma mai loveasca panica din cand in cand, dar per total sunt bine.

Imi doresc mult o casa a noastra. Nu pentru ca vreau sa am o proprietate (nu o sa plec cu ea in pamant), ci pentru ca vreau sa ne putem creste copiii cat mai liber si pentru asta e nevoie si de o gradina. Imi imaginez… o casa nu foarte mare, cu o bucatarie mare si luminoasa si o insula in mijloc, deasupra careia sa agatam tigai si funduri de lemn. 🙂

O masa din lemn masiv, dulapuri bine organizate, un frigider (rosu?!), si multe ghivece cu plante aromatice. Imi doresc ca sambata dimineata sa ma trezesc prima, si in linistea casei sa imi fac o cafea aburinda si sa planuiesc ziua. Imi doresc sa intru in camera copiiilor, alba si vesela, sa le imbratisez somnul cald si dulce, sa le simt trupurile – mai ale mele ca orice altceva pe lumea asta. Imi doresc ca in timp ce ii dezmierd sa ma joc cu ochii cu toate jucariile lor – caluti de lemn, trenulete, cuburi, ursuleti. Imi doresc sa imi imbratisez sotul, care intra si el in jocul nostru matinal. Si dupa ce tragem o gadileala buna impreuna, mergem sa mancam – clatite cu gem facut de bunici, ceai aromat, tartine cu avocado si ou ochi, sau un bol de fructe.

Si-apoi, in timp ce tati citeste ziarul, mami sare pe trambulina cu copiii, numara firele de iarba sau cauta rosii in vrejul inca necopt. Avem un leagan mare, o bancuta pe care seara sotul meu si cu mine impartim o imbratisare, o vorba buna, un sarut. Dar stai, ca pana seara mai e o zi. O zi in care curatam cu totii gradina, udam rasadurile, ingrijim pomii. O iarba grasa, pe care uneori tati o tunde. Un smochin care ne copleseste an de an cu bogatia lui. Un liliac ce ne ameteste toata luna mai, o magnolie ce ne inunda de flori in aprilie. Avem ceapa, rosii, ardei si castraveti, varza si kale si multe verdeturi. Tati adora sa ingrijeasca gradina, e terapia lui. Terapia sotiei lui e sa alerge si din cand in cand si sa mearga la un salon unde sa se faca frumoasa.

Cand mami are nevoie de liniste se retrage in mansarda ei unde citeste cu orele. Are acolo un fotoliu in care se culcuseste cu o patura si o cafea. Are un birou plin de agende si notite. Sanctuarul ei e plin cu schite, planuri si un miros de iarba cruda, vant si aer de munte.

Sufrageria noastra e plina-ochi cu poze inramate, vaze cu flori, boluri cu fructe. Nu e niciodata liniste si foarte rar ordine perfecta. Avem covoare moi, in care piciorul se adanceste, perne cu care ne batem, paturi din care facem corturi in care ne jucam. In timp ce tati construieste puzzle sau se joaca sah, mami lucreaza la o reteta noua. Se misca repede, repede, nu are timp de pierdut. Face piruete prin bucatarie, mai spala un pahar, mai daruieste un pupic sau ii sopteste ceva lui tati… ceva ce il face sa zambeasca. Vede el! :D…

Primim mereu prieteni in vizita. Seara stam impreuna in foisor si bem cocktailuri, depanam amintiri si facem planuri de vacanta. Bunicii sunt langa noi, alinandu-si suferintele mai mici sau mai mari ale batranetii cu energia noastra inepuizabila. Sunt fericiti.

Viata e dulce, linistita, curge lin. Uneori vesti proaste ne mai umbresc fruntile, dar oricum ne simtim binecuvantati in fiecare zi, orice ar fi. Suntem sanatosi, suntem impreuna, inima e vesela, mintea ascutita si trupul- tanar. Daca ne-ar vedea cineva din satelit ar spune ca probabil casa noastra, cu atatea suflete in ea, emana energie buna cat pentru intreaga planeta.

Mancare de vara: pulpa de curcan cu sos de rosii si usturoi

July 20, 2016 § 2 Comments

Nunta, nunta, dar ceva tot trebuie sa mancam, nu? 🙂

Cu acest gand in minte m-am apucat ieri seara sa pregatesc o pulpa de curcan. Curcanul acesta a trait o viata buna in curtea lui tanti Licuta si a calatorit cu avionul pana departe, in Elvetia. 🙂 Cred ca am mai povestit cu alta ocazie ca noi aducem carne pe cat se poate din Romania, de la tara si apoi incercam sa cumparam cat mai putina din magazinele de aici – pana acum a mers bine strategia asta.

Aveam asadar o pulpa de curcan, pieptul il folosisem deja la alta mancare. Am consultat diverse site-uri dar am ajuns rapid in bucataria Iulianei, care gateste minunat: simplu, gustos si aromat, ca mama mea. 🙂

Am pregatit pulpa de curcan dupa indicatiile Iulianei, adaugand un vinho verde minunat, caci numai asta aveam la indemana. Spre final am taiat bucati o rosie mare si zemoasa, asa cum numai rosiile de vara pot fi si am tocat mult, mult usturoi. Eu am o adevarata pasiune pentru usturoi, l-as pune la orice si l-as manca zilnic, dar deh, normele sociale… 🙂

Am deviat putin de la reteta Iulianei si am adaugat pe final o conserva de naut, pentru ca voiam o mancare mai ‘lunga’. Dupa ce am spalat si am scurs nautul l-am lasat sa se imprieteneasca putin cu sosul minunat din tava. La final, ar fi mers de minune si niste patrunjel, dar nu am avut. 🙂

Casa mirosea innebunitor, dar cand am terminat eu mancarea aceasta, era deja prea tarziu, asa ca am savurat-o astazi la pranz. Curcan de tara, rosii adevarate, un vin nemaipoment si boabe fragede de naut – toate astea s-au adunat intr-o mancare minunata de vara.

Uneori am impresia ca nimic nu e mai bun decat combinatia de rosii coapte si zemoase si usturoi… Si am de gand sa repet mancarea aceasta si in varianta fara carne, sunt sigura ca va iesi absolut grozava.

mancare

 

Parerea mea despre nunti

July 19, 2016 § Leave a comment

Mai sunt mai putin de doua saptamani pana la nunta noastra si am un ragaz pentru a reflecta la ceea ce s-a intamplat pana acum si ce urmeaza.

Sincer, eu nu inteleg isteria legata de nunti. Cu toata sinceritatea, in afara de doua evenimente extreme de neplacute si care nu au depins de noi, nu ne-am facut asa mari probleme cu nunta. Toata lumea ne-a amenintat ca va fi extrem de stresant, ca o sa innebunim de-a dreptul… si chiar nu a fost cazul.

Ce cred eu ca este important la o nunta:

  1. Sa fie facuta dupa chipul si asemanarea mirilor. Eu am stiut ca vreau o nunta cu un décor special – si datorita lui E. am gasit acest castel pe malul lacului, intr-o padure. Am fost inclusiv ieri acolo pentru a mai discuta cate ceva cu personalul si am ramas pur si simplu fara grai in fata frumusetii acelui loc. Este pur si simplu perfect. A mai contat si modul in care am comunicat cu invitatii – am vrut ca invitatia propriu-zisa sa fie speciala, asa ca am apelat la serviciile extraordinare ale unei tinere din Cluj care ne-a creat invitatia de vis.
  2. O organizare excelenta – nunta noastra este, fara indoiala, cel mai complex  proiect de care m-am ocupat pana acum. Trebuie ca furnizorii de servicii sa fie profesionisti, sa comunicati clar si de la bun inceput asteptarile si sa actionezi atunci cand sesizezi o neconcordanta, pentru ca mai tarziu va fi… prea tarziu.
  3. Mancarea. Nu am vrut o nunta cu 8 feluri de mancare si friptura la 3 dimineata. Oricum, la francezi n-ai sa pomenesti asa ceva. 🙂 Am gandit un meniu echilibrat, satios si delectabil, dar care sa nu pice greu. Ah, si tortul va fi servit la ora 23.00. 🙂
  4. Tinuta mirilor – cred ca am fost cea mai calma si rationala mireasa pe care o cunosc. 🙂 Fara isterii, fara pretentii de a arata ca un star TV, fara 2 rochii de mireasa sau mai multe. O rochie eleganta, dar in care sa ma pot misca. Acelasi lucru si pentru machiaj si coafura, nimic extravagant. Cat despre mire… eu m-am reindragostit de el cand l-am vazut in acel costum la proba. 🙂
  5. Fara briz-brizuri si fel de fel de scenarii. Nunta noastra nu are o tema. Nu ma simt  atat apropiata de anii ’30 incat sa fac o nunta in stilul Great Gatsby, nu sunt nici o cinefila sa impun o tema din vreun film, si nici nu am vrut sa fac o nunta complet non-conformista, cu capite de fan, mireasa in ie si fota, si mirele in itari si opinci. Am vrut ca nunta sa ne reprezinte cu onestitate pe noi. Am impresia ca e asa un fel de competitie intre nunti – care are ‘tema’ cea mai cea, decorul cel mai neobisnuit sau bogat, fel de fel de props si gimmicks – de la numere de magie pana la photo booths. Nu e nimic in neregula cu asta, doar ca nu ni se potrivesc noua. Ah, si nu o sa ‘dansez pentru tine’. 🙂
  6. E importanta cununia religioasa. Nu suntem habotnici, dar nici nu ne dorim o cununie fara nici un fel de insemnatate sau greutate spirituala. A fost extrem de greu pana am gasit un preot asa cum ar trebui sa fie preotii, dar am reusit.
  7. Atentie maxima la orice chestiune administrativa! Poate in Romania nu se aplica aceasta observatie, insa noi am trecut printr-un adevarat cosmar din cauza autoritatilor elvetiene, care ne-au chinuit cu buna stiinta. Am devenit extrem de sceptica si foarte cinica la adresa oricarui functionar din administratia publica. Dar ma bucur, acum sunt pregatita pentru orice, mai rau decat ce am patimit noi nu are cum sa fie.

Imi doresc sa fiu o mireasa care se bucura de ziua asta speciala alaturi de mirele ei! Imi doresc sa fim sanatosi, sa ne simtim bine atat noi, cat si ai nostri, sa avem vreme buna (nu calduri toropitoare, dar nici furtuni asa cum au fost in ultimele zile), sa fim veseli, dar mai ales normali si sa petrecem cu mult chef. 🙂

Bineinteles ca o sa revin aici cu impresii dupa nunta. Dar oricum va fi, eu stiu sigur ca voi fi extrem de fericita.:)

 

Cumparaturi la reduceri: da sau ba?

July 18, 2016 § 6 Comments

Am mai povestit eu ca incerc sa profit de reduceri pentru a crea un stoc de cadouri. Ideea de baza este ca imi place sa fac lucrurile din timp si fie creez un ‘stoc’, adica cadouri fara un destinatar clar, fie cumpar targetat. De exemplu, asta-primavara am cumparat cadourile de Craciun pentru mama si viitoarea soacra. Am cumparat ceva de foarte buna calitate si mult redus care stiam clar ca le va face multa placere si de-abia astept Craciunul ca sa le daruiesc.

Reducerile din vara asta parca sunt mai atractive decat oricand, atat in magazinele fizice, cat mai ales in online. Cu toate astea, dupa ce am facut repetate ‘razii’ prin sifonier si debara si am inventariat clar haine, posete si incaltari am realizat ca nu am nevoie de mare lucru. Mi-am notat pe un carnet idei de tinute (cu tot cu accesorii) si am suficient pentru urmatoarele sezoane. Asa se face ca vara aceasta nu am cumparat mare lucru, in afara de un top splendid, culoarea roz pudrat pe care il voi purta la serviciu si o rochie minunata pe care planuiesc sa i-o daruiesc sorei mele.

Daaar…. sambata, in timp ce ne plimbam agale prin Thonon les Bains incercand sa gasim o locanta unde sa ne potolim foamea, am zarit un Yves Rocher. Cuvantul SOLDES din vitrina nu avea cum sa te pacaleasca, asa ca… am intrat. 15 minute mai tarziu am iesit cu o sacosica cu bunatati: geluri de dus, sapunuri, scrub, crema de corp, o crema auto-bronzanta…

De ce am facut asta? In principiu, sunt impotriva stocurilor masive de… orice, in casa. Dar aveam de gand sa creez un mini beauty kit pentru mama si viitoarea soacra pentru a le intampina asa cum se cuvine in saptamana nuntii. Vreau sa le ajut sa se relaxeze, sa se simta bine, sa fie frumoase. Si pentru ca stiu ca nu e usor sa ‘joci in deplasare’ si sa iti indeplinesti ritualurile tale de femeie, vreau sa le ajut. Am gandit un mini-pachetel cu: un sapun cu miros de zmeura, un lapte de corp (mi-nu-nat), un scrub de calcaie cu miros de lavanda care diminueaza discomfortul picioarelor vara, o revista glossy, cateva pliculete de ceai si ceva dulce (dar sanatos).

Am cumparat si doua geluri de dus cu mirosuri pe care le ador: de lacramioare si de liliac. Acestea sunt pentru mine. Si pentru bunica mea o crema de corp cu miros de lacramioare, pentru ca stiu cat ii place. Si am mai cumparat si alte chestii care vor deveni cadouri la un moment dat.

yves rocher

Toate cele de mai sus m-au costat 60EUR… un pret bun, zic eu! 🙂

Voi ce cumparati in mod uzual la reduceri?

 

Ganduri de vineri (10)

July 17, 2016 § 1 Comment

Nu pot sa cred ca intre vinerea trecuta si ziua de astazi nu am mai reusit sa astern nici un rand aici. Insa blogul asta e mai mult decat un brain-dump pentru mine si uneori imi ia timp sa slefuiesc textele inainte de a le da drumul in eter.

Saptamana asta am fost in miscare: la Basel, apoi la Zurich. A plouat si a fost frig, vreme de octombrie. Desigur, nu am renuntat la tocuri si rochite. Si desi am dormit pe jumatate fata de cat dorm eu in mod normal, am fost admirata pentru ‘aparitia mea’. Inca o data, trebuie sa recunosc ca niste tinute gandite din timp, plus un machiaj usor fac minuni si te ajuta sa pastrezi aparentele. 🙂

Am facut progrese mari in obiectivele profesionale – si lectia pe care am invatat-o the hard way este ca tu esti 200% responsabil pentru dezvoltarea ta si tu trebuie sa faci 100 de pasi inainte ca altcineva sa faca 1 pas pentru tine. Asta mi se pare eliberator si empowering in acelasi timp. Din fericire, sunt genul de om care ia taurul de coarne si nu abandoneaza usor.

Am avut si discutii mai dure la serviciu si am inteles ca nu oricine are apetit pentru demonstratii de putere. Dar ca daca nu deschid gura, nimic nu se va schimba. Absolut nimic.

Cu nunta… Am intrat in linie libera. Din fericire, majoritatea task-urilor sunt bifate, mai avem de lucrat la detalii. Voi crea si o lista cu to do-uri pentru fiecare dintre membrii echipei mele de spiridusi din acea zi – planuiesc sa includ acolo numere de telefon esentiale, ora exacta la care trebuie sa fie gata fiecare lucru si cine e responsabil pentru ce. Fiind o nunta ‘in deplasare’, unde mai pui ca avem si multe moving parts, e important ca cineva sa se asigure ca florista, preotul si DJ-ul ajung la timp si toata lumea isi face treaba. Pentru ca in acea zi eu si E. sa ne putem concentra exclusiv pe noi si nu sa alergam ca bezmeticii.

O alta chestie care m-a bucurat teribil a fost ca am castigat doua concursuri online – nu sunt niste premii substantiale, dar pe mine orice mic lucru ma face teribil de fericita. Si imi place foarte mult sa particip la concursuri, de oricare ar fi ele. Am castigat cartea ‘Voiam un copil… si m-am trezit cu doi’ de la Laura Frunza si un set de poseta si portofel de la Andressa. Cartea va ajunge la prietena mea, Daniela, care asteapta gemeni in Septembrie si sunt sigura ca ii va fi de folos.

Si in incheiere, o poza facuta cu telefonul pe drumul dinspre Zurich spre Geneva. Panorama asta ma lasa de fiecare data cu gura cascata…

panorama

Where Am I?

You are currently viewing the archives for July, 2016 at .