Viata de zi cu zi in Japonia (1)

November 25, 2016 § 1 Comment

Dimineata vezi mereu o armata de barbati imbracati fara exceptie in costume negre, camasa alba si cravata neagra. Se grabesc spre birouri si nu se uita nici la stanga, nici la dreapta. Femeile sunt atat de feminine, in rochii sau fuste, cu pantofi delicati, mereu imbracate intr-un pardesiu bej sau negru si uneori accesorizate cu cate o esarfa sau un sal. Si sunt atat de ingrijiti si curati, ca ti-e mai mare dragul sa ii privesti.

Multi, foarte multi oameni sunt imbracati in costumul traditional, cu kimono. La inceput, am privit lung si muta de admiratie. Femeile sunt atat de frumoase cu kimonourile lor! Pentru ciorapii albi si acele sandale ca niste slapi, purtate chiar si in toiul iernii inca nu am gasit explicatie. 🙂

papuci

Pe strada nu se fumeaza asa, la intamplare. Oamenii care vor sa fumeze se opresc langa vreun magazin sau chiosc ca sa isi satisfaca viciul. Biciclistii se amesteca cu pietonii intr-o dezordine fara reguli si totusi nu am fost martori la nici un accident. Iar masinile sunt toate spotless, nu cred ca am vazut vreuna zgariata sau murdara. De altfel, soferii de taxi poarta adesea manusi albe si iti deschid si inchid usa, indiferent cine ai fi.:)

pe-strada

Copiii sunt incredibil de dulci cu ochii lor negri si obrajii bucalati. Sunt atat de cuminti si linistiti! Si ma intreb cum ii educa japonezii acasa, caci tantrumuri nu am vazut deloc in cele doua saptamani cat am stat acolo. Dimpotriva, am remarcat cu stupoare ca merg singurei spre si de la scoala, traverseaza singuri si in ordine… Am vazut grupuri de scolari care nu aveau mai mult de 5 ani plimbandu-se nestingheriti prin Tokyo in uniformele lor atat de simpatice.

Cat despre ordinea si disciplina care domnesc peste tot, as putea vorbi mult si bine… Primul lucru care ne-a frapat inca de la aeroport a fost ca exista oameni care spala cu responsabilitate chiar si pe sub bancile de asteptare. Apoi, la metrou erau alti angajati care frecau rosturile dintre bucatile mici de gresie, foloseau o periuta minuscula si curatau fiecare suprafata. Si cred ca am mai spus ca la fiecare cumparatura alimentara (chit ca e un simplu pateu la cofetarie) primesti un servetel umed. Cum sa spun… ti-e mai mare dragul sa intretii si tu curatenia!

Peste tot, oamenii se aseaza frumos la coada, nimeni nu imbranceste pe nimeni, fiecare isi asteapta randul. Chestia asta mi s-a parut atat de civilizata si linistitoare. Am fost foarte atenta si nu am observat rautati si meschinarii (nu e nevoie sa intelegi japoneza, pe astea le intelegi din limbajul corpului) in mijloacele de transport public. Oamenii iti fac loc sa te asezi, te cheama daca e vreun loc liber si apoi isi vad linistiti de jocurile lor pe telefon sau de cartea pe care o citesc sau de…. somn (caci cei mai multi dorm in mijloacele de transport in comun, dar despre asta vorbim in episodul viitor :)).

stat

Multe idei creative, aiurea-n tramvai

November 22, 2016 § Leave a comment

Am revenit din Japonia cu extrem de multe idei, de mult nu m-am mai simtit asa inspirata! Imi amintesc o seara la Tokyo… stateam in pat si parca ideile curgeau prin mine. Dintre chestiile care nu imi dau pace:

  • Sa organizez un workshop de inceput de an pentru grupul meu de prietene. Despre clarificarea dorintelor, a intentiilor si regasirea acelei stari in care totul este posibil. Cu atmosfera magica si multa inspiratie. Un workshop de la care lumea sa plece cu multa energie si avant si sa mai vrea si alta data!
  • Sa imi fac carti de vizita pe care sa scrie EXECUTIVE COACH. Pentru ca asta ma pregatesc sa fiu :). De studiat care e cel mai bun loc unde imi pot face astfel de carti de vizita.
  • Ca si anul trecut, sa fac mici pachetele cu bunatati pentru prietenii mei care vor veni la cina de Craciun. Cum nu o sa am timp pentru prajiturele, va trebui sa aleg intre pungute de home-made granola si home-made hot chocolate mix. Ahhhh, deja mi se face MIE pofta! 🙂
  • Sandvis cald cu branza de capra, capere si marar pe paine buna cu seminte. Nu stiu de unde a venit asta, dar trebuie ca e un sandvis delicios. 🙂

Si asta e doar inceputul. 🙂 Ma simt plina de avant, energie si resurse.

Cred ca ce m-a inspirat cel mai mult in Japonia au fost spatiile goale. Cand ne vom muta in alta casa, voi avea grija sa pastrez spatii goale, asa mi se pare mie ca ‘fac loc’ pentru creativitate si inspiratie. Da, fara mobilier, fara absolut nimic parca ai posibilitatea sa construiesti ceva cu mintea ta.

img_6133

img_6135

Pe voi ce va inspira?

Din Japonia, la cald

November 7, 2016 § 4 Comments

La cald pentru ca suntem in Tokyo de mai putin de 24 de ore. Vreau sa scriu aici, chiar si telegraphic si pe puncte pentru ca am observat ca am prostul obicei de a nu-mi povesti calatoriile, mereu planuiesc sa scriu cate o insemnare cu sens despre locurile pe care le vizitam si mereu aman…

Asadar, Japonia. Suntem aici partial cu treaba, si partial pentru placere: asta e ‘luna de miere’. 🙂

Si ca o premiera pe care musai sa o semnalez, ieri seara in timp ce stateam linistita in pat, am simtit miscarile bebelusei noastre in burta. Sentimentul a fost coplesitor si m-au cuprins instantaneu lacrimile. A fost ca si cum cineva iti bate usor la usa… poc, poc, poc. Mai simtisem eu fel de fel de chestii inainte, dar nu cred ca erau miscarile bebelusei. A fost supra-realist. Nu voi uita niciodata ca prima oara mi-am simtit copilul intr-un hotel din Tokyo.

Bun, despre Japonia cu linuta, da? 🙂

  • Am zburat cu Swiss Airlines via Zurich si totul a fost mai mult ca perfect. Zborul a fost 12 ore, dar chiar nu l-am simtit. Pe aeroportul Narita toate bune si frumoase, atmosfera mult mai linistita decat ce am simtit in Beijing. Ah, pentru Japonia cetatenii romani nu au nevoie de viza.
  • Cel mai usor te misti in Japonia cu trenul. Daca planuiesti vizite in afara Tokyo-ului, cel mai convenabil e sa iti iei un permis de tren care iti permite sa calatoresti oriunde pe teritoriul Japoniei pe o perioada determinata. Convenabil, vorba bine, caci acest permis a costat 250 EUR/persoana. Da… dar cine va merge cu Shinkasenul la Kyoto? 🙂 *
  • Imi place atat de mult limba! Din nou, compar cu chineza, care mi se pare rastita si neplacuta. Cel putin japonezele cand vorbesc, ai impresia ca ingana o melodie, sunt ca niste fetite delicate. 🙂
  • Multa lume nu vorbeste deloc sau vorbeste destul de prost engleza. Totul este in japoneza si fara traducere, asa ca orientarea prin oras sau la magazin e cel putin interesanta… 🙂 Cu toate acestea, ne descurcam.
  • Curatenie, ordine si disciplina. Adica ce imi place mie. 🙂 Poate ca am imbatranit, dar haosul, mizeria si aglomeratia ma dau peste cap si ma obosesc teribil. Ieri la metrou cineva spala balustradele, altcineva spala pe jos. 🙂 La hotel, primul lucru pe care l-am observat in camera au fost perechile de papuci frumos lasati langa usa. Al doilea, pijamalele aranjate pe pat. 😀 Imi place preocuparea asta pentru igiena si frumos.
  • Apropos de hotel, camerele sunt miiiici, minuscule. In comparatie cu spatiul locativ aici, camerele din Franta (faimoase pentru cat de mici sunt) mi se par enorme. De-abia am avut loc sa ne asezam cele doua geamantane. Si paturile sunt de mici dimensiuni si ma intreb ce fac turistii foarte inalti… cred ca nu e deloc confortabil pentru ei.
  • Mancarea. Aici m-am documentat putin inainte, mai ales pentru a sti sa evit anumite mancaruri nerecomandate in aceasta perioada (in speta ouale cleioase care se pun peste ramen, peste crud). Am fost ieri la supermarket si ne-am amuzat asa de tare – nu ne-am putut da seama ce sunt majoritatea chestiilor de acolo. Multe produse de peste care aratau de-a dreptul dubios in ambalajele lor translucide. Dubios chiar si pentru mine, care sunt destul de aventuroasa cu mancarea. Fructele arata teribil, zici ca sunt facute toate la traforaj – si merele, si perele si portocalele au aceleasi forme si dimensiuni. Cel mai probabil sunt modificate genetic si nu o sa ma ating de ele. Am intrat si intr-un local unde am vazut ca mananca japonezii si am fost luati in primire chiar de la intrare de o doamna care ne-a cerut sa comandam pe loc (afara erau poze cu preparatele). Am luat fiecare o supa cu soba noodles… care a fost OK. Cred ca se poate si mai bine. 🙂 Ah, si multe, multe produse contin matcha – sunt verzi si apetisante.

O sa mai scriu pe parcurs si alte impresii si o sa incep sa fac poze. Acum ca am dormit cateva ore si ceata mi s-a ridicat de pe ochi pot sa incep sa ma bucur cu adevarat. 🙂

* Permisele de tren nu pot fi comandate decat din afara Japoniei. Le comandati cu cateva zile inainte de a pleca in calatorie si le ridicati de la gara de langa aeroport.

 

Where Am I?

You are currently browsing the Aventuri in Japonia category at .