Despre a fi mama

October 27, 2016 § 5 Comments

Cam de cand ma stiu 🙂 mi-am dorit sa fiu mama, instinctul asta e foarte puternic in mine. In acelasi timp, sunt un om destul de responsabil asa ca nu m-am apucat de facut copii foarte devreme, desi ceasul ticaia mai puternic in unele perioade si imi soptea ‘acum, acum e momentul’. In fine, din clipa in care ne-am hotarat, totul a decurs foarte, foarte repede.

Ceea ce cumva m-a (ne-a) luat prin surprindere. Si as vrea sa povestesc putin despre niste lucruri pe care viitoarele mame nu le impartasesc foarte des. Sigur ca viitoarea mama e felicitate si coplesita cu sfaturi din toate partile, sigur ca i se spune ‘vai, 9 luni de acum incolo trebuie sa fii un bulgare de fericire in fiecare zi’, ‘ai grija ca tot ce simti/faci/gandesti/mananci tu acum i se transmite lui bebe si el va fi in viata cum esti tu acum’.

Sa va explic: in principiu, simtul responsabilitatii in viitoarea mama deja s-a activat in momentul cand a vazut cele doua liniute roz. Si daca esti ca mine, caruselul de ganduri si emotii a inceput sa se invarta si mai tare. Te trezesti in fiecare zi cu o burta tot mai mare care nu vine de la balonare sau mancat prea mult, ai tot felul de stari care mai de care mai dubioase, si mii de ganduri. Iar daca la tot acest cocktail hormonal se mai adauga si ploaia de pareri si sfaturi din jur, esti cam gata. 🙂 🙂

Ce vreau eu sa spun e ca viitoarea mama are zile in care nu se simte minunat si nu e plina de iubire infinita fata de fiinta din burta ei. Starea asta devine tot mai rea daca incepe sa se si simta vinovata pentru ceea ce gandeste (motiv pentru care, cred eu, multe femei nici nu vorbesc despre asta ca imediat ar sari lumea cu ‘vai, dar cum poti sa zici asa ceva, un copil e o bucurie, hai, nu mai fi prostuta, revino-ti si zambeste!’).

Uneori starea asta nu provine dintr-o neincredere in capacitatea ei de a fi o mama buna, vine din intelegerea faptului ca ea nu va mai fi ea insasi dupa momentul x al venirii pe lume a copilului. Ca poate nu va mai fi la fel de competitiva, interesanta, sexy, ca nu o sa mai aiba timp pentru proiectele interesante din viata ei, in sfarsit ca va fi ‘doar’… mama. Si aceasta noua realitate este greu de

Acum stiu ca vocile bune vor spune ‘pai tu nu te-ai prins ca asa va fi cand ti-ai propus sa ai copil? la ce te asteptai?’. Ei bine, eu sunt de alta parere: simt ca o sa am nevoie de timp si spatiu pentru a fi eu cu mine si o sa am grija sa imi respect aceasta nevoie. Asta nu cred ca ma va face o mama mai putin buna sau iubitoare.

Pe scurt, ce vreau sa zic: viitoarea mama e si ea OM, si ca orice om are zile proaste, fel de fel de ganduri, face greseli si vrea sa continue sa poarte cu mandrie si alte palarii in afara de cea de ‘mamica’. 🙂

Advertisements

§ 5 Responses to Despre a fi mama

  • IuliaBe says:

    well….eu cand eram mica doream sa ma fac “femeie de afaceri” :); idea de a fi mama s-a nascut destul de tarziu in capul meu, pana la o varsta trancaneam sus si tare ca nu imi plac copiii (nu imi plac nici acum, dar pe al meu o sa il ador :))
    si la noi s-a intamplat repede, foarte repede, iar eu nu am simtit simtamantul matern pana prin luna a 5-a; chiar ii ziceam sefei ca nu e ceva in ordine cu mine de nu am astfel de sintaminte; ea zambea si mi-a zis ca e perfect normal;
    cat despre faptul ca viitoarea mama e si ea OM, perfect deacord; eu nu sunt deloc de acord cu ideile de parenting, mai ales romanesti, care mai nou transforma tanara mama intr-un fel de sclava a copilului; NU!!!!! eu sunt si mama dar si femeie si sotie, da si amanta pt sotul meu, tin la feminitatea mea si la viata mea sexuala pe care tin sa le am si dupa ce voi naste;

    • Ioana says:

      Perfect de acord cu IuliaBe. Eu n-am considerat nicio clipa ca sunt una si aceeasi persoana cu copilul meu, nici chiar inainte de a se naste. El e un om, eu sunt un altul chiar daca intre noi sunt infinite fire de iubire. Nu-mi place cuvântul ”parenting” și nici ceea ce implică acest curent și merg pe ideea că mama ar trebui să lase instinctul să-și facă treaba mai ales când puiul e mic-mic.
      Am citit într-o carte scrisă de un pediatru american că omul este singurul mamifer care își îndepărtează puiul nou născut de lângă mamă punându-l să doarmă într-o cutie 🙂

      • Sinziana says:

        Si eu sunt de acord cu voi (in principiu, ca nu stiu cum voi reactiona ‘la fata locului’). Dar citind tot felul de bloguri din Romania, mi se pare ca s-a renuntat la normal, la rezonabil si echilibru. Simplul fapt ca iti doresti si altceva decat sa fii mama full-time si non-stop aduce cu sine atata blamare, si pana la urma nefericire.

    • Sinziana says:

      Exact! Ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda,Iulia. Cred ca e nevoie sa ne pastram o oarecare autonomie, asa e cel mai sanatos. Sunt de acord ca in Romania parca oamenii judeca mai rau ca oriunde, dar parca si pe-aici pe unde sunt eu, indiferent ce faci, nu e bine. Daca stai mai mult de 4 luni cu copilul, gata, ai iesit din joc! Daca stai prea putin (in general) si mai vrei sa fii si sa faci si altceva, iar ti-ai pierdut mintile, esti o mama denaturata etc.
      De-aia am zis cand am aflat ca sunt insarcinata ca nu imi doresc ‘decat’ sa fiu echilibrata si sa nu las tot felul de conceptii si atitudini sa ma afecteze prea mult.

  • o femeie says:

    sa va zic ca la mine sentimentul matern a aparut la cateva sapt. de la nastere, l-am remarcat cand eram singura toata sapt. cu copilul si nu vad greul?
    Poate si ca in ro la nastere se ia copilul si abia cand am putut eu sa merg sa il vad, am fost sa il vad.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Despre a fi mama at .

meta

%d bloggers like this: