Instrainare, port numele tau

December 11, 2014 § Leave a comment

Mi-e tot mai clar ca prin celulele mele curge emotie. Plasma mea e toata seva vie, nedisimulata. Atunci cand imi iese in cale o fiinta care neaga emotiile, care le face snop si le arunca la naiba, celulele mele ridica din umeri confuze si raman asa… in semn de intrebare. Nu inteleg si nu stiu sa ma port cu oamenii a caror seva nu o pot gasi si tine in palme.
Cateodata, si tot mai des, ma simt instrainata. Asta e cel mai cumplit.
Cand mi se refuza apropierea, conexiunea, cand vad distante pe care nu le pot parcurge, sau nu mai percep nici macar contururile fiintei din fata mea, atunci ma intristez foarte.
Nu exista om caruia eu sa-i fi inchis usa definitiv. Exista insa oameni pentru care am lasat-o doar crapata.
Si mai exista oameni ale caror usi sunt ferecate pentru mine, oameni departe… Si nu inteleg.
Uneori simt ca sunt o tava cu multe pahare care asteapta sa fie umplute cu seva altora. Alteori tava mea e plina cu pahare doldora de bautura pe care o ofer cu drag celor ce imi trec pragul.
De multe ori, paharele mele raman neatinse si pline…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading Instrainare, port numele tau at .

meta

%d bloggers like this: